You are here: Home > Articole, Resurse > Starea de a fi intreg

Starea de a fi intreg

Suntem exploratori, iar terenul pe care calatorim este propria noastra experienta omeneasca. Daca am fi ales sa avem o experienta dumnezeiasca, o experienta divina sau o experienta din alta lume, n-am fi existat într-o forma omeneasca.

Dar nu e cazul nostru. Noi am ales o experienta omeneasca. Iar aceasta calatorie ne cere sa învatam, sa crestem si sa ne întelegem propria natura. Experienta în speta ne cheama sa calatorim pe calea dramelor din viata noastra, a tuturor identitatilor false care am considerat ca ne reprezinta. Ne cere sa navigam prin tarâmul emotiilor pentru a întelege mai bine mecanismul a ceea ce înseamna sa fii om.

Calatorind pe calea povestilor noastre, întelegându-ne natura umana la cel mai profund nivel, suntem binecuvântati cu îndrazneala de a trece dincolo de personalitatile noastre, de a renunta la roluri, de a iesi din poveste si de a sta goi în prezenta Sinelui nostru autentic. Numai atunci ne vom simti suficient de siguri pe noi, pentru a sta în toata gloria personala si pentru a declara: „Eu sunt acesta”

Pentru a putea permite secretelor noastre sa domneasca, trebuie sa adoptam pozitia unui luptator, în aceasta explorare a vietii. Trebuie sa sapam în adânc, sa exploram si sa întelegem terenul propriei noastre naturi omenesti .

Adeseori, dezvaluirea secretelor ne face sa ne simtim vulnerabili si expusi, deoarece nu mai stim cine suntem. Ne putem teme de renuntarea la sinele nostru fals – fatadele care ne-au acoperit adevarul profund – si de expunerea esentei fiintei noastre. Atunci când eram copii si ne-am expus darurile marete, adeseori am fost ignorati sau criticati – si de aceea, în calitate de adulti, am învatat sa ascundem acel loc din noi însine în care ne simtim cel mai vulnerabili.

Însa, odata ce ne expunem secretele, vom vedea ca dramele si justificarile noastre nu ne mai pot proteja. Intelectul nu ne mai serveste. Unicul drum de urmat este cel de abandonare în fata legaturii dintre noi însine si Divinitate.

Pâna când nu simtim ca suntem vrednici, pâna când nu trecem prin povestile noastre pentru a învata lectiile pe care le au de oferit, pâna când nu ne iertam pe noi însine si pe ceilalti si pâna când nu ne împacam cu zbuciumul nostru omenesc, vom opune întotdeauna o rezistenta care ne împiedica sa ne experimentam propria Divinitate.

Acum sunteti pregatiti sa iesiti din drama personala si sa va aratati secretul – lumina voastra sacra. Procesul prin care ati trecut pentru a va accepta si integra povestea, v-a facut sa puteti trai o viata aflata în afara limitarilor dramei personale.

Ati descoperit ca în interiorul acestei povesti se ascundea o reteta unica si ca, prin acceptarea tuturor aspectelor din voi însiva si din viata voastra, va veti descoperi adevarata menire. Odata ce ati înteles ca tot ce vi s-a întâmplat v-a ajutat sa dobânditi întelepciunea de care aveti nevoie pentru a oferi lumii darul vostru unic/ va puteti vindeca ranile emotionale si traumele din trecut.

Prin punerea în ordine a trecutului, va puteti experimenta sfintenia iertarii ce deschide usa la noi niveluri de iubire si de valoare de sine. Nu veti mai simti nevoia de a va ascunde lumina de teama ca cineva o va lua. Prin sentimentul propriei valori de sine, veti fi liberi sa utilizati toata întelepciunea obtinuta din povestea voastra, pentru a-i putea oferi lumii darurile speciale pe care le aveti. Dupa ce v-ati gasit harul unic si ati vazut cât de importanti sunteti, veti fi pregatiti sa dezvaluiti secretul ce se afla ascuns în umbra povestii voastre. Veti fi pregatiti sa recunoasteti adevarul mai profund a ceea ce sunteti.

Tinându-va în mâini darul, îi veti multumi povestii proprii si veti aprecia tot ce v-a învatat – stiind ca a fost catalizatorul care v-a deschis spre o cunoastere mai adânca. Dupa ce veti face aceasta lucrare, veti simti ca meritati tot si ca sunteti pregatiti sa va lasati garda jos, sa renuntati la aparare si la persoana voastra si sa va scoateti secretul la lumina.

Expunerea secretelor noastre ne face sa ne’ simtim vulnerabili, deoarece au fost ascunse atât de mult timp. Dar numai atunci când suntem dispusi sa fim vulnerabili, vom fi binecuvântati cu darul propriei lumini. Sydney statea pe jos în biroul meu, plângând. Printre suspine, îsi amintea incident dupa incident din copilaria ei, care au facut-o sa se simta lipsita de va!oare, ca nu merita sa fie iubita, fiind dezamagita si respinsa. Isi amintea de momentul în care mama ei a uitat sa o ia din tabara si ramasese singura dupa ce toata lumea a plecat acasa. Si-a amintit de momentul când a fost lasata singura, de ziua ei de nastere. Si-a amintit de momentul în care nimeni nu a venit sa o vada la sceneta de la scoala si nu i-a spus cât de draguta era în costumul ei negru de vrajitoare, care se asorta cu papuceii. Fiind mezina familiei, Sydney a avut întotdeauna senzatia ca parerile nu-i erau luate în seama si se straduia sa atraga atentia parintilor care au dezamagit-o de prea multe ori. “Ce ai ales sa însemne pentru tine felul în care se comportau ei?”, am întrebat-o. Sydney a raspuns printre lacrimi: “Ca nu le pasa de mine. Ca nu însemn nimic pentru ei. Ca sunt un nimic. Ca nu contez”. Aceasta era povestea care a marcat-o pe Sydney.

Chiar daca se maturizase, având o cariera plina de succes de producatoare de film, în interior înca era coplesita de sentimentele unui copil de cinci ani care îi reamintesc ca este lipsita de importanta. În pofida tuturor succeselor si realizarilor obtinute, ea tânjeste si azi sa fie recunoscuta. In cariera si în viata personala, Sydney se straduieste sa fie generoasa si grijulie, sperând ca va fi destul de importanta pentru oamenii din jur, pentru a le merita atentia. Este atenta si întelegatoare, încearca sa fie un bun ascultator si este generoasa cu timpul si banii ei. Cu toate acestea, departe de imaginea pe care o proiecteaza în lumea exterioara, atunci când Sydney se aseaza noaptea în pat, îsi da seama în continuare ca viata ei nu conteaza.

Când am întrebat-o ce dar îi oferea faptul ca simte ca e lipsita de importanta, la început s-a uitat la mine ca si cum as fi fost nebuna. “Nu exista nici un dar în sentimentul acesta”, a spus ea. “Ce te-a îndemnat sa fabrici sau sa devii sentimentul ca nu contezi pentru ceilalti?”, am mai întrebat-o. Dintr-o data, Sydney a început sa constientizeze felul în care întreaga sa poveste si fiecare realizare din viata au fost marcate de convingerea adânc înradacinata în umbra ei, ca ea nu conta.

Tocmai aceasta credinta i-a oferit harul sau unic – acela de a le arata altora ca viata lor conteaza – si a facut-o sa creeze lucruri extraordinare în lume. Sydney se straduieste întotdeauna sa faca filme care sa conteze cu adevarat pentru publicul ei. Ea stie cum sa-i uneasca pe oameni si sa-i faca sa se simta importanti, inspirându-i astfel sa lucreze mai bine.

Întrucât a învatat pe propria piele cum este sa ai senzatia ca nu contezi, ea stie exact în prezent ceea ce conteaza în viata. Sydney a înteles ca toate acele incidente dureroase din copilarie au determinat-o sa fie o adevarata experta în ceea ce priveste sentimentul de a nu conta – ceea ce este exact lucrul care a facut-o sa fie unica în industria filmului. Odata ce si-a prelucrat durerea tesuta în jurul convingerii ca viata sa nu conteaza, ea si-a putut recunoaste harul unic si contributia pe care o aduce lumii.

Sydney putea vedea cât fusese de dedicata povestii personale si felul în care a folosit-o pentru a se lipsi de bucuria realizarilor ei. însa la ora actuala, dupa ce si-a descoperit harul unic, Sydney simte ca merita bucuria si darurile sale.

Am sugerat apoi ca povestea proprie nu era decât o acoperire pentru comoara nepretuita pe care o avea. Am rugat-o sa închida ochii si am întrebat-o dupa aceea: “Care este secretul pe care povestea ta l-a ascuns?” A tacut câteva minute si pe urma am vazut cum pe fata i-a aparut un zâmbet larg, în timp ce soptea: “Am creat o mare schimbare în lume. Chiar contez”.

Cu claritate si forta, Sydney a recunoscut ca vorbele ei erau adevarate – ca, într-adevar, munca pe care o facea schimba vietile oamenilor. Dupa ce si-a expus secretul, a stiut ca nu se mai putea întoarce la existenta din cadrul povestii ei.

In prezenta darului sau valoros, Sydney privea cum aceasta i se prabusea în fata ochilor. Pentru prima oara în viata si în cariera, putea simti bucuria abundenta care vine din constientizarea faptului ca viata sa are un impact imens în lume.

Expunerea secretului vostru va elimina complet povestea.

Puteti crede ca dezvaluirea secretului si oferirea darurilor voastre implica o responsabilitate coplesitoare. Dar asta nu este decât o alta poveste. Exprimarea luminii voastre nu este o raspundere, ci o onoare sacra. Nu trebuie decât sa fiti cine sunteti cu adevarat – Sinele vostru autentic. Nu e nevoie de efort, încercare sau lupta. Trebuie doar sa va permiteti sa va aratati în lume – fara povestea voastra.

Daca pâna acum nu ati lasat vreodata ca lumina voastra sa straluceasca, probabil va va fi teama, deoarece, în calitate de oameni, ne place sa ne agatam de ceea ce cunoastem.

Stând în prezenta libertatii si a deschiderii noastre, poate fi ceva înfricosator, iar multi dintre noi vor spune inconstient:

“Da-mi înapoi povestea, pentru a sti din nou cine sunt”.

Fragment din cartea “Partea intunecata a cautatorilor de lumina” (autor Debbie Ford), Editura FOR YOU, www.editura-foryou.ro

Detalii Aici

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • Twitter
  • RSS

Leave a Reply

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
https://www.psihoterapieiasi.ro/ 2024-06-24T05:22:42+00:00 website average bounce rate