You are here: Home > Articole, Resurse > Descoperirea de sine. Calatorie spre recuperarea puterii individuale.

Descoperirea de sine. Calatorie spre recuperarea puterii individuale.

Exista momente in viata, pentru cei mai multi dintre noi, in care ne simtim straini in lumea pe care credeam ca o cunoastem cel mai bine – familiile noastre, relatii, locuri de munca, cercuri de prieteni, hobby-uri etc. In astefel de momente, putem trai o varietate de emotii si sentimente, unele mai bulversante decat altele. Undeva, in interiorul nostru, avem certitudinea ca suntem pe cale sa parasim un spatiu in care nu ne mai simtim confortabil. Undeva, in interiorul nostru, ne este teama sa speram ca ceea ce am putea sa gasim dincolo de ceea ce credeam ca stim cu certitudine ar putea sa ne ofere un sens mai inalt al implinirii personale.  

Adevarul este ca nu putem evita procesul de autodepasire asa cum nu putem stopa imbatranirea. Singura intrebare care conteaza, in aceste circumstante, este cat de sanatos realizam tranzitiile in care suntem angrenati.

Uneori, catalizatorul este o criza emotionala sau interioara, iar alteori este o simpla alegere pe care o facem in viata – si care, in cele din urma, ne conduce intr-o directie pe care nu o anticipasem. Inevitabil, fiecare dintre noi va ajunge la momentul in care locul in care ne-am simtit cel mai confortabil devine inconfortabil, incat simtim ca ne sufocam in aerul vechi al propriului nostru trecut.

Una dintre cele mai bune si eficiente practici in perioadele de tranzitie interioara este autoexplorarea. Totusi, de multe ori, idea de a ne cunoaste pe noi insine ne inspaimanta, pentru ca noi asociem experienta autocunoasterii cu o inspaimantatoare singuratate.

Pe masura ce incepem sa ne autoexploram, largim treptat felul in care ne definim pe noi insine si rolul nostru in viata. De obicei, nu putem trai prea mult timp prin mintea altcuiva. La fel, nu este onest sa ne amestecam la nesfarsit in nevoile altei persoane si in drepturile acesteia de a-si face propria calatorie interioara.

Noi tindem sa luam decizii prin reactie sau din obisnuinta. Fiecare decizie de a actiona elimina posibilitatea unui alt fel de actiune – si trebuie sa acceptam faptul ca, uneori, deciziile pot sa nu fie cele mai bune. Ce conteaza cel mai mult nu este alegerea in sine, ci motivul din spatele alegerii noastre – intentia initiala.

Viata noastra se schimba in exterior pe masura ce noi ne schimbam in interior. Una o urmeaza pe cealalta in mod natural si, oricat am incerca, nu putem opri aceasta dinamica. Asa cum se intampla adesea, vom cauta cu disperare sa-i luam cu noi pe oamenii la care tinem cel mai mult sau sa ne agatam de componentele exterioare ale vietii noastre, chiar daca focul nostru interior face ravagii si ameninta sa ne consume. Vom incerca sa le descriem familiei si prietenilor nostri prin ce trecem, sperand ca ei se vor regasi cumva in aceasta si ca, poate, vor considera ca peisajul pe care il exploram in interiorul nostru este suficient de atractiv, incat sa sara si ei in lumea aflata dincolo de privirea lor. Uneori, reusim; deseori, nu.

In aceasta etapa, doua dintre cele mai importante intrebari la care ati putea sa reflectati sunt:

  • Incotro ma indrept eu?
  • Cine va merge cu mine?

Cel mai adesea, atunci cand faceti calatoria catre descoperirea de sine, veti intalni impotrivire. Ar fi gresit sa luati aceasta reactie ca pe ceva personal; ea ar putea fi vazuta ca un act de iubire. Este modul in care cei din jurul dumneavoastra doresc sa pastreze sistemul asa cum il stiau, in stare de echilibru si armonie. Este modul lor de a transmite mesajul ca doresc sa ramaneti cu toti laolalta.

Dar poate ca dorinta voastra ca experientele sa va fie luate in seama si validate nu poate fi satisfacuta de prietenii si memebrii familiei, pentru ca ei nu trec prin ceea ce treceti voi. Ar putea sa le fie greu sa va inteleaga izolarea, cand inca sunt inconjurati de cei pe care ii iubesc; ei nu au nevoie sa patrunda sensul mai profund al vietii lor, cata vreme sunt fericiti sa traiasca la suprafata. Initial, multi dintre noi ezitam  sa cautam  un inteles si o semnificatie mai profunda a vietii, pentru ca stim intuitiv, ca este foarte probabil ca aceasta sa duca la schimbari uneori ireversibile in viata noastra.

Este foarte probabil ca aceia care se afla in cautare ar avansa foarte putin, daca ar sti dinainte amploarea dificultatilor prin care ar putea trece. Calatoria voastra de auto-depasire poate sa fi inceput deja, fara ca macar sa va fi dat seama. Semnele care o indica nu sunt greu de vazut, odata ce stiti ce anume cautati.

Semne ca descoperirea de sine a inceput:

  • Un disconfort sporit in mediul vostru familiar, care se poate manifesta prin sentimentul ca nu mai sunteti multumiti de ocupatia voastra sau chiar de relatia voastra initiala.
  • Incapacitatea de a identifica motivul pentru care sunteti coplesiti de depresie si de extenuare.
  • O senzatie patrunzatoare de singuratate, deseori insotita de nelinistea ca izolarea voastra nu se va sfarsi niciodata.
  • O constientizare absoluta ca ceva in viata voastra s-a schimbat si ca, desi s-ar putea sa nu fiti siguri de ceea ce va rezerva viitorul, in mod clar nu puteti sa va intoarceti inapoi sis a traiti cum ati trait inainte.
  • O curiozitate crescanda cu privire la nevoile voastre personale si o pasiune de a descoperi care sunt acestea si de a obtine validarea lor din partea cuiva care intelege prin ce treceti. Sentimentele profunde de singuratate care pot insoti o trezire necesita un oarecare nivel de validare, mai ales daca nu sunteti inconjurati de oameni care sa inteleaga prin ce treceti.
  • Descoperirea de noi ambitii sau dorinta de a trai un stil de viata cu totul nou.
  • O senzatie de eliberare care nu seamana cu nimic din ce ati cunoscut inainte, ca si cum ati fi evadat din niste lanturi invizibile, care va tineau legati de modele repetitive de comportament.
  • Plictiseala fara sfarsit si o pierdere a apetitului pentru ceea ce altadata va aducea satisfactie si multumire.

A indura si rezolva provocarile – pare sa fie amprenta calatoriei descrisa adesea sub numele de experienta desertului sau noaptea intunecata a sufletului. Aceasta noapte intunecata prin care trece sufletul nostru poate sa para intimidanta si descurajatoare, iar evolutia catre puterea individuala creeaza inevitabil oarece durere si disconfort. In acelasi timp, ea ne ofera sansa sa ajungem la un nivel mai inalt de maiestrie si de satisfactie.

Greutatile cu care ne confruntam la inceputul calatoriei mascheaza deseori potentialul superior de bucurie si implinire, pe care aceasta il contine.

Adaptare dupa Dr. Carolyne Myss – “ De ce nu ne vindecam si cum putem sa o facem?”, Editura For You

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • Twitter
  • RSS

Leave a Reply

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.