Conflictele si sanatatea emotionala
Există oameni care sunt gata să vorbească despre dezamăgirile lor şi despre faptul că s-au simţit răniţi. Majoritatea celor care detestă certurile sunt reticenţi, însă, în a vorbi despre supărările şi emoţiile lor profunde. Bineînţeles, sunt oameni care încearcă să-şi înece necazul în alcool, droguri şi/sau medicamente – metodă care nu funcţionează niciodată.
Stresul intervine în mecanismele neurologice care coordonează producerea şi receptarea limbajului. Când suntem stresaţi, circuitele emoţionale ale creierului limbic devin active, iar circuitele limbajului din lobul frontal devin mai puţin active. Studiile în comunicare ne-au arătat că stresul şi tensiunea încordează muşchii feţei într-un fel care trezeşte suspiciuni în minţile celor care ne privesc. O mină relaxată, pe de altă parte, sugerează deschidere, încredere în sine şi faptul că ceilalţi se pot bizui pe noi. Când suntem stresaţi, tonul vocii noastre se schimbă şi capătă o notă de iritabilitate şi frustrare. Acest lucru va stimula imediat o reacţie defensivă în mintea ascultătorului, care va submina potenţialul pentru un dialog productiv, încă dinainte să fi început conversaţia.
Multora le displac conflictele pentru că le displace felul în care organismul lor reacţionează la orice fel de dispută. E de-a dreptul paralizant să te simţi aprins la faţă de mânie sau copleşit de răceala de gheaţă a angoasei, să tremuri şi să te albeşti în obraz la gândul îngrozitorului rezultat al unei confruntări. Poate vă îngrijoraţi simţind că aveţi palpitaţii şi vă puneţi întrebarea: “Oare am un atac de cord?” Sau vă gândiţi: “Ce se întâmplă de mi-e atât de greaţă?” Dar nu vă gândiţi că, pur şi simplu, stomacul dumneavoastră nu poate “digera” uşor o disensiune. Stările conflictuale intermitente, dar repetate ne fac temători, agitaţi, neliniştiţi şi extenuaţi. S-ar putea ca dimineaţa să vă treziţi obosit, tulburat sau deprimat, şi asta atrage după sine tot felul de afecţiuni psihosomatice. Nu e de mirare că vă pierdeţi pofta de mâncare sau mâncaţi prea mult, dormiţi prost şi la ore nepotrivite, aveţi mereu dureri de cap, de spate sau suferiţi de tot felul de alte simptome neplăcute. în toiul certurilor, deveniţi poate iritabil, nerăbdător, poate chiar belicos.
Este evident că impactul emoţional al conflictelor ne afectează serios sănătatea. Conflictele nerezolvate accentuează emoţii foarte neplăcute. Ne simţim vinovaţi şi dezorientaţi când îi dezamăgim pe alţii pentru că vedem lucrurile în mod diferit. Suntem parcă prinşi în capcană când încercăm să rămânem noi înşine, dar nu ne ridicăm la înălţimea propriilor aşteptări.
A ne aştepta ca alţii să fie la fel de interesaţi ca noi de satisfacerea nevoilor şi dorinţelor noastre este iraţional. Când nu uităm de binele altora, atenuăm conflictele, pentru că trimitem, de fapt, mesajul: “Lucrez împreună cu tine, nu împotriva ta”. In acest fel, le întindem mâna celor apropiaţi şi le dăm de ştire că suntem lângă ei, gata să îi susţinem, dacă e nevoie, atunci când sunt implicaţi în conflicte dificile. Ascultaţi-vă cu atenţie atunci când vorbiți. Dacă vă concentraţi pe “mine” în defavoarea lui “noi”, atunci s-ar putea să aveţi o gândire un pic prea închisă şi arogantă pentru a vă putea face bine dumneavoastră înşivă. încercările dumneavoastră de a rezolva diferendele pot să eşueze pentru că dovediţi prea puţină empatie sau grijă faţă de alţii.
Fiecare dintre noi este centrul propriului univers, dar nu şi al universului. Când emoţiile noastre sunt blocate, pierdem contactul cu ceea ce simţim, iar logica nu este capabilă să rezolve singură un conflict. Când dăm emoţiilor noastre posibilitatea să se manifeste, ajungem la o înţelegere lăuntrică mai profundă a propriului adevăr – a ceea ce suntem cu adevărat.
Psihoterapeut Cătălina Ioana DASCĂLU - Psihoterapeut autonom practicant, acreditat de Colegiul Psihologilor din Romania, cu specializare in psihoterapie sistemica, de cuplu si familie, consiliere maritala, premaritala si divort, optimizare relationala si comunicare, sexualitate si identitate sexuala. Life coach si practician de programare neuro-lingvistica.
