Sensul muncii si calitatea relatiilor
Munca este spațiul în care ne petrecem o bună parte a timpului. Slujbele noastre sunt mai mult decât ceea ce facem efectiv ca activități menționate sau nu în fișa postului. Ele sunt relații – cu noi și cu colegii noștri, cu clienții sau cu beneficiarii serviciilor noastre, cu ceea ce creăm sau vindem, cu mediul în care trăim și cu modul în care ceea ce facem are un impact asupra celorlalți.
De multe ori, prinși în caruselul urgențelor, ne lăsăm purtați spre zone în care devenim anxioși, supuși presiunilor interioare și, mai ales, exterioare. Termene limită ale unor rezultate care, în majoritatea situațiilor, țin de scenariul de viață al altora. Tocmai în aceste momente, poate fi înțelept să luăm o pauză și să privim, din poziția de observator, întreaga țesătură de circumstanțe și persoane. Am fi uimiți să descoperim că relațiile au de suferit atunci când ne concentrăm prea intens asupra a ceea ce dorim să obținem.
Concentrarea excesivă asupra rezultatelor în detrimentul procesului poate fi o barieră în obținerea unui rezultat de succes. Anxietatea, propria tensiune interioară și nerăbdarea care ne însoțesc atunci când vrem să facem lucrurile “cum trebuie” ne împiedică să obținem ceea ce am intenționat inițial. Cu cât sunt mai mari așteptările noastre, cu atât ne îndepărtăm mai mult de realizarea efectivă și suntem tot mai puțin capabili să fim eficienți ținând cont de contextul în care ne desfășurăm activitatea.
Relațiile sunt parte din proces. Neglijarea acestora în favoarea fricii de eșec pune bazele a ceva ce va ajunge, într-adevăr, să meargă prost. Neglijăm propriul sens, sensul celorlalți și sensul procesului. A acorda atenție relațiilor cu ceilalți înseamnă a oferi respect. Atunci când le oferim încredere și respect, creăm împreună un mediu în care fiecare își găsește locul și sensul, un mediu în care fiecare devine capabil să ofere sieși și celorlalți valoare.
Demnitatea omului îi interzice să fie el însuși o unealtă, să devină un simplu intrument în procesul muncii, să fie degradat la un mijloc de producție. Capacitatea de muncă nu este totul; nu este o baza nici suficientă, nici esențială pentru o viata plină de sens. Un om poate să fie capabil de muncă și totuși să nu ducă o viață cu sens; altul poate fi incapabil de muncă și cu toate acestea să dea un sens vieții sale. - Viktor Frankl
* Articol publicat in Cotidianul Regional al Moldovei EVENIMENTUL Aici
Psihoterapeut Cătălina Ioana DASCĂLU - Psihoterapeut autonom practicant, acreditat de Colegiul Psihologilor din Romania, cu specializare in psihoterapie sistemica, de cuplu si familie, consiliere maritala, premaritala si divort, optimizare relationala si comunicare, sexualitate si identitate sexuala. Life coach si practician de programare neuro-lingvistica.
