You are here: Home > Articole > Tehnica resemnificarii in provocarea schimbarii

Tehnica resemnificarii in provocarea schimbarii

Pentru a intelege realitatea in care traiesc, oamenii cauta in permanenta sensuri. Decodificarea evenimentelor care se intampla si ni se intampla reprezinta o modalitate de a ne orienta in existenta. Astfel, relationam  aceste evenimente cu  altele similare, pe care deja le cunoastem si  le dam un inteles.

In situatiile in care avem nevoie sa rezolvam  o problema, resemnificarea  constituie o modalitate de generare de solutii. La fel stau lucrurile şi cu multe dintre simptomele pe care le manifestam la un moment dat . Daca o persoana  isi va redefini simptomul, va gasi un nou sens al acestuia, probabil vor exista mai multe posibilitati de rezolvare a lui. Exista sanse mult mai mari de rezolvare a unei situatii care iti este familiara. Nivelul scazut de anxietate si relaxarea sprijina gandirea creativa, necesara  in procesul de identificare a solutiilor. In cadrul sedintelor de psihoterapie din cadrul cabinetului psihologic, am observat  de multe ori faptul ca o buna definire a problemei este hotaratoare pentru evolutia procesului.

Intelesul evenimentelor este dat de cadrul in care sunt plasate. Daca schimbam cadrul, generam noi sensuri  si, in acest mod, se vor modifica raspunsurile si comportamentele noastre.  Abilitatea de a redefini evenimentele si modul de a reactiona la nivel emotional, cognitiv si comportamental  ofera o mare libertate de alegere.

Redefinirea nu este un mod de a privi lumea prin ochelari cu lentile roz.  Redefinirea nu inseamna negarea unei realitati exterioare, ci schimbarea  sensului interior pe care il dam evenimentelor  in care suntem implicati. Problema nu dispare de la sine doar pentru ca am ales o alta perspectiva, un alt unghi din care sa o privim. Acesta este doar inceputul unui proces de reflectie.

Este important de retinut ca aproape toate comportamentele sunt utile in contextul de viata in care traim, conform semnificatiilor pe care noi le stabilim. Anxietatea in situatiile sociale, de exemplu, poate fi  traita ca o adevarata problema de o anumita persoana, desi, in trecut, este posibil sa fi avut  un efect de protectie intr-o situatie traumatizanta. Resemnificarea cadrului poate fi utila in cazul afirmatiilor de genul „ Sunt prea….” sau „ Imi doresc  sa ma pot opri sa…” Recadrea, in aceasta situatie, poate fi initiata folosind interogatia „Cand anume a fost util acest comportament?”  In acest mod,  este facilitata pozitia de observator al propriul comportament.

Iesirea  din circularitatea anterioara stimul – raspuns este  produsa atunci cind este constientizata importanta comportamentului in anumite contexte (comportament-resursa) si lipsa de eficienta a acestuia in altele. Dobandind o perspectiva echilibrata asupra „simptomului” este scazut nivelul de tensiune interioara  si facilitat procesul de alegere constienta a unui comportament  eficient si adecvat  in contextul initial.

Ideea de redefinire a contextului semnifica fie gasirea unui context in care comportamentul, strategia si reactiile emotionale numite initial ca „problema” sunt utile, fie constientizarea ca aceleasi strategii si comportamente apartin unui alt context, de obicei trecutului si nu prezentului – frecvent,  pot fi regasite in etapa de viata ce corespunde copilariei.

Asadar, exista o intentie pozitiva in spatele fiecarui comportament si fiecare comportament este folositor intr-un anumit context.

Eficienta recadrarii se regaseste in urmatoarele aspecte:

  • Poate fi mai usor separata identitatea ca persoana  de comportamentele persoanei  respective. Oamenii sunt mai mult decat suma comportamentelor manifestate in anumite contexte la un moment dat.
  • Este mentinuta intentia pozitiva din spatele comportamentului problematic, chiar daca acest comportament nedorit s-a schimbat.  Prin intentie pozitiva se are in vedere o motivatie din spectrul autoprotectiei persoanei, a mentinerii starii de bine si de securitate fizica si emotionala.
  • Mentinerea si validarea „efectelor secundare” pozitive ale comportamentului problema, fapt care ajuta la mentinerea „ecologiei” sistemului prin faptul ca, in esenta, persoana este OK.

Exercitiu pentru reflectie:

  1. Identificati un comportament pe care il considerati ineficient  intr-un anumit context.  Amintiti-va de un alt context, din trecut, cind acest comportament v-a ajutat sa obtineti ceea ce aveati nevoie.
  2. Ganditi-va la actualul context in care doriti sa initiati schimbarea.  Detaliile sunt importante; asadar focusati-va asupra acestora – cine mai este implicat, cum anume, rolul dumneavoastra in contextul respectiv, pozitia ocupata etc.
  3. Raspundeti la intrebarea „Cum anume acest comportament afecteaza  ceea ce doresc sa obtin ca rezultat in acest context?”
  4. Identificati  ceea ce doriti sa obtineti in contextul respectiv si cum anume puteti sa faceti asta, ca si comportament manifestat. Faceti o lista cu actiunile si comportamentele identificate.
  5. Testati noile actiuni si comportamente.
  6. Reflectati asupra schimbarilor survenite. Modificati, daca este necesar.
  7. Si, cel mai important, exersati.

Psihoterapeut Cătălina Ioana DASCĂLU - Psihoterapeut autonom practicant, acreditat de Colegiul Psihologilor din Romania, cu specializare in psihoterapie sistemica,  de cuplu si familie, consiliere maritala, premaritala si divort, optimizare relationala si comunicare, sexualitate si identitate sexuala. Life coach si practician de programare neuro-lingvistica.

Follow: www.facebook.com/psihoterapieiasi

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • Twitter
  • RSS

Leave a Reply

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.