Burnout-ul sau epuizarea profesionala

Am intalnit  numeroase persoane care isi fac un titlu, de glorie din a actiona conform principiului “mai repede, mai mult, mai bine”. Aceasta, pina la un moment dat, cand, suprinzator, nimic nu mai functioneaza. Cei care se concentreaza foarte greu, nu se pot odihni suficient noaptea si au mari dificultati sa se recreeze chiar si in concediu, prezinta deja simptome ale burnout-ului.

Simptomatologia sindromului de burnout este diversa, situandu-se la nivel emotional, cognitiv, muscular si vegetativ-hormonal. Printre cele mai commune simptome ale epuizarii profesionale, mentionam: nervozitate si iritare, teama si nesiguranta, stare depresiva, furie si agresivitate, modificari ale sentimentului propriei valori, senzatie de neajutorare, apatie, dificultati de memorare si problem la gasirea cuvintelor potrivite, blackout, blocaje in gandire, tulburari de concentrare, instalarea insomniilor si a cosmarurilor, senzatie de rau in zona stomacului, mergand pina la greata insotita de voma si diaree, gastrita, palpitatii si tulburari ale ritmului cardiac, hipertensiune, stari de ameteala, bruxism, rigidizari ale zonei cervicale, dureri de spate, dureri acute la nivelul capului.

Suprasolicitarea cronica si stresul de durata la nivel ridicat pot determina epuizarea profesionala sau, altfel spus, sindromul burnout. Multe dintre persoanele care prezenta simptome de epuizare profesionala sunt, initial, dedicate  trup si suflet proiectelor in care sunt implicate u placere si mult entuziasm. Mai tarziu, se confrunta cu limitele personale si cu cele impuse din exterior, ceea ce conduce la dezamagiri si la o aplatizare a curbei energiei. Fara vlaga si epuizate dupa o zi de munca, acestea nu mai gasesc energia necesara pentru a face ceva in timpul liber impreuna cu familia sau cu prietenii, fiecare apel telefonic sau email primit, calcandu-le pe nervi. Cei care isi iau acasa surplusul de munca sau grijile de la serviciu sunt in pericol de ardere interioara. Dupa ce ard ca un foc, implicandu-se intr-un proiect, in urma parjolului, ramane un mare gol interior.

Oamenii care sunt la risc de a dezvolta sindromul burnout pot avea urmatoarele trasaturi:

• Perfectionismul si faptul ca isi propun mai mult decat pot realiza;
• Au  asteptari prea mari de la ei insisi si de la ceilalti;
• Executa orice activitate intr-o stare de tensiune emotionala la intensitate ridicata;
• Nu pot spune “nu” si au tendinta de a se  “sacrifica” pentru ceilalti;
• Vor sa faca totul ei insisi si au dificultati in a delega sarcinile de realizat celorlalti;
• Se definesc prin munca lor si considera pozitia profesionala ca fiind o satisfactie compensatorie;
• Se grabesc si subestimeaza eforturile necesare pentru realizarea proiectelor, fixeaza termene limita prea stranse, imposibil de respectat;
• Privsc cu prea mult optimism in viitor, supraestimand sansele de success, fara a lua in calcul, realist, riscurile.

Exista si o serie de factorii organizationali care favorizeaza instalarea burnout-ului si carora companiile ar fi necesar sa le acorde atentia meritata. Dintre acesti factori, mentionam:

• Suprasolicitarile de la locul de munca (supranorma, conflictul de rol, birocratia excesiva);
• Activitatea de rutina fara perscpectiva evolutiei profesionale;
• Unilateralitatea contactelor;
• Controlul exagerat din partea sefilor;
• Lipsa claritatii obiectivelor propriei munci;
• Munca de rutina, cu posibilitati creative reduse;
• Sprijin insificient din partea colegilor;
• Fenomenul “bully” la locul de munca.

Munca si surmenajul, asteptarile prea mari, dorintele neimplinite, suprasolicitarea propriei energii sunt pilonii de baza ai epuizarii profesionale. Suprasolicitarea pe termen lung , agitatia, stresul sporit, teama si dezorientaream au un impact major asupra calitatii muncii si a sentimentului de satisfactie profesionala. Persoanele care lucreaza mult timp sub presiune puternica, reactioneaza prin cresterea tensiunii sanguine. Stresul are efecte negative asupra tractului intestinal, iar starea de incordare din timpul desfasurarii activitatilor poate determina dureri greu de suportat in zona cefei si a spatelui. In cadrul sedintelor de psihoterapie, sunt tot mai multe persoane care vorbesc despre insomnie, tulburari de concentrare, anxietate si atacuri de panica, precum si despre stari depresive. Problema este ca durerile de cap, de stomac, carceii din zona cervical sau agresivitatea nu sunt luate in serios de cei vizati si nu sunt considerate drept semnale ale corpului expus la cantitati crescute de stres. Ca urmare, multi oameni, merg saptamanal la masaj sau iau medicamente pentru gastrita sau dureri de cap, dar nu schimba nimic la situatia care a declansat burnout-ul.

Burnout-ul nu este un esec, ci reprezinta un semnal de alarma pentru noi insine ca  ne-am indepartat de nevoile noastre si ne-am depasit propriile resurse energetice. Sindromul de epuizare profesionala nu se instaleaza subit, cu toata gama de simptome prezentate anterior. De aceea, este responsabilitatea noastra ca, atunci cand simtim ca oboseala sau sentimentele de fustrare legate de serviciu devin coplesitoare, sa reactionam si sa cautam cele mai potrivite solutii pentru noi insine in vederea reinstalarii starii de sanatate si de bucurie de a trai.

Psihoterapeut Cătălina Ioana DASCĂLU - Psihoterapeut autonom practicant, acreditat de Colegiul Psihologilor din Romania, cu specializare in psihoterapie sistemica,  de cuplu si familie, consiliere maritala, premaritala si divort, optimizare relationala si comunicare, sexualitate si identitate sexuala. Life coach si practician de programare neuro-lingvistica.

Follow: www.facebook.com/psihoterapieiasi