Forme de manifestare a anxietatii
Pentru a fi în măsură să ne gestionăm optim emoțiile de anxietate, este indicat să facem diferențierea între acestea și frică. Frica este direcţionată spre o situaţie concretă și externă – că nu vom respecta un termen-limită, că nu vom trece un examen sau că vom fi respinşi de cineva de a cărui aprobare avem nevoie. Obiectul anxietăţii este dificil de identificat. Aceasta pot fi provocată de imaginea unui viitor incert, de grija pentru siguranţa și securitatea personală, de necesitatea de a continua o activitate, în absența certitudinilor. Simțim anxietate atunci când avem o emoție de nesiguranţă atunci când ne gândim ce ni se poate întâmpla atunci când ne-am confrunta cu o situație specifică.
Există două tipuri de anxietate – spontană si, respectiv, anticipativă. Dacă ne este exagerat de teamă să mergem la doctor sau să socializăm, starea s-ar putea încadra la anxietate situaţională, devenită fobică atunci când în mod constant evităm situațiile cu potențial anxiogen. Atunci când ne blocăm gândindu-ne la posibilele consecințe ale unor situații relaționate cu fobiile noastre, experimentăm anxietate anticipativă. In formele sale mai uşoare, aceasta nu se deosebeşte de grija obişnuită. Uneori, însă, anxietatea anticipativă poate fi suficient de intensă, astfel încât se transformă într-o veritabilă panică anticipativă. Anxietatea spontană poate apărea din senin, creşte repede în intensitate şi apoi cedează treptat, pe parcursul unei ore sau chiar mai lent. Anxietatea anticipativă se intensifică gradat, ca răspuns la faptul că ne gândim la o situaţie ameninţătoare, având o durată mai mare de manifestare.
Efectele anxietății sunt resimțite nivel fiziologic, fiind vizibile și în plan comportamental. La nivel fiziologic, anxietatea poate provoca un ritm cardiac accelerat, tensiune musculară, greaţă, senzaţie de uscăciune a gurii sau transpiraţie. In plan comportamental, ne poate paraliza capacitatea de a acţiona, de a ne exprima sau de a ne confrunta cu anumite situaţii cotidiene.
Dincolo de toate acestea, anxietatea nu este o emoție pe care ar trebui să o eliminăm complet din viața noastră, din teama că ar putea indica o problemă iminentă de sănătate mintală. Înainte de a vorbi despre anxietate ca problemă mentală, este indicat să facem diferențierea între anxietatea normală și anxietatea patologică, apelând la ajutorul unui specialist.
Psihoterapeut Cătălina Ioana DASCĂLU – Psihoterapeut autonom practicant, acreditat de Colegiul Psihologilor din Romania, cu specializare in psihoterapie sistemica, de cuplu si familie, consiliere maritala, premaritala si divort, optimizare relationala si comunicare, sexualitate si identitate sexuala. Life coach si practician de programare neuro-lingvistica.
* Articol publicat in Cotidianul Regional al Moldovei EVENIMENTUL Aici
