You are here: Home > Povesti terapeutice > Papagalul si sacul cu zahar

Papagalul si sacul cu zahar

Un negustor si-a cumparat din India un minunat papagal. Iubea pasarea si isi petrecea tot timpul sau liber cu ea. Ba aseza papagalul pe umar, ba pe cap, si intotdeauna il rasplatea cu bucati de zahar. Zaharul deveni pentru papagal dovada iubirii supreme a stapanului sau. Intr-o seara, negustorul si papagalul erau singuri acasa. Negustorul spuse: “Dragul meu, este tarziu si sunt obosit. Pentru ca in seara asta nu e nimeni in afara de noi in casa, nu ar fi recomandabil sa dormim amandoi. Nu suntem in siguranta aici, asadar supravegheaza tu casa ca si cum ai fi politist.”

Papagalul era numai ochi si urechi si se implica total in aceasta sarcina. In curind, negustorul cazu intr-un somn adanc si casa se scufunda intr-o liniste profunda. Dintr-o data, la un moment dat, pe zidul casei se catara iute un hot cu ajutorul unei franghii. Pasind pe varfuri, intra in casa. Impacheta in saci si traiste tot ce era la vedere, mai putin sacul cu zahar, care scapase privirilor sale. In final, casa ramase goala: doar sacul cu zahar, negustorul adormit si politistul impanat, care urmarise cu atentie intreaga actiune.

In dimineata urmatoare, cand negustorul se trezi, vazu in jurul sau golul. Nici un covor nu mai acoperea podeaua si peretii. In zadar cauta in camerele goale. “Intreaga mea avere a disparut ca praful in vant. Casa este acum goala precum palma mea. Unde sunt covoarele de matase?” suspina negustorul. “Fii linistit, raspunse papagalul, sacul cu zahar e inca aici.” “Unde sunt bijuteriile?” “Nu te enerva, sacul cu zahar e inca aici.” “Unde sunt obiectele de pret care imi bucurau sufletul?” “Linisteste-te, sacul cu zahar e inca aici.” “Cine a fost in casa noastra in timpul noptii?” intreba disperat negustorul. “Un barbat a intrat, dar nu a durat prea mult pana ce a plecat din nou de unde venise”, replica papagalul. “Crede-ma, il asigura el pe negustor, nu a disparut nici macar un bob de zahar. Tot ce mi-ai spus mi-a mers direct la inima. Intreaga noapte nu am scapat din ochi sacul cu zahar. Pentru mine, zaharul este cel mai de pret lucru, stapane. De unde era sa stiu ce pretuiesti tu?”

Autor: Nossrat Peseschkian

PsihoterapieIasi.Ro

Share this:
Share this page via Email Share this page via Stumble Upon Share this page via Digg this Share this page via Facebook Share this page via Twitter

Tags: , , , , , , , , , , , ,

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • Twitter
  • RSS

Comments are closed.

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Follow

Get every new post delivered to your Inbox

Join other followers