Impactul sistemelor de reprezentare asupra comunicarii
Cea mai mare parte a comunicării dintre doi oameni este fără cuvinte. Ceea ce comunicăm prin intermediul cuvintelor reprezintă, de multe ori, mai puțin de zece la sută din mesajul pe care îl transmitem. Modurile în care preluăm, stocăm şi codăm informaţiile senzoriale pe plan mental poartă numele de sisteme reprezentaţionale. Fiecare dintre noi are un sistem de reprezentare preferat, pe baza căruia se orientează în realitatea în care trăieste.
Oamenii foarte vizuali sunt deosebit de preocupaţi de cum arată lucrurile, fiind atenţi la culori, forme şi lumini. Caracteristic unei persoane vizuale este ritmul alert. Are o voce clară şi destul de puternică. Ritmul alert cu care vorbeşte o face să respire mai repede, din capul pieptului, pentru că nu are timp să se odihnească aşa cum trebuie. Limbajul corpului urmează ritmul cuvintelor şi este rapid şi agitat. Dat fiind că memoria vizuală este activată prin ridicarea privirii, persoanele vizuale au adesea ochii în acea poziţie, deşi de obicei au grijă să păstreze contactul vizual cu persoana cu care vorbesc.
O persoană auditivă gândeşte în acelaşi ritm în care vorbeşte. Acest lucru înseamnă că are un tempo mai lent decât o persoană vizuală. Mişcările sale sunt concentrate, dar într-un mod relaxat, şi adesea face gesturi în zona mediană, fiind uşor distrasă de zgomote. Dacă începeţi să vorbiţi cu o persoană auditivă, care încearcă să priceapă ceva, aceasta îşi pierde şirul gândurilor. O persoană auditivă îşi înclină capul când se gândeşte, de parcă ar asculta ceva. Respiră din diafragmă şi vorbeşte melodic, cu o voce ritmică, variată.
O persoană chinestezică este foarte conştientă de senzaţiile pe care i le provoacă lucrurile, atât la interior, cât şi la exterior. Aceasta are un tempo lent. Înainte să spună ceva, trebuie să fie sigură că este bine. Vorbeşte lent, încet şi profund, sau cu o voce subţire şi înaltă. În cazul său, limbajul trupului este minim şi orice gesturi ar face, acestea sunt încete şi se concentrează în zona stomacului. O persoană chinestezică respiră abdominal, aşa cum ar trebui să facă toată lumea. Contactul vizual nu este aşa de important pentru a comunica cu alţi oameni, ci atingerea este mai importantă.
Înțelegerea sistemelor noastre de reprezentare ne ajută să comunicăm mai bine unii cu alții, eliminând eventualele blocaje, acceptându-ne și valorizându-ne diversitatea.
Psihoterapeut Cătălina Ioana DASCĂLU
* Articol publicat in Cotidianul Regional al Moldovei EVENIMENTUL Aici
