You are here: Home > Acasa, Articole > Efectele abuzului verbal al părinților asupra stimei de sine a copilului

Efectele abuzului verbal al părinților asupra stimei de sine a copilului

Se întâmplă uneori ca  părinţii să  rostească din când în când cuvinte care ating demnitatea copiilor lor. Adresarea de critici repetate  referitoare la aspectul fizic al copilului sau  a capacităţilor lui intelectuale, a competenţei sau a valorii lui ca fiinţă umană reprezintă o formă de abuz verbal. Insultele și criticile umilitoare au un impact negativ asupra stimei de sine a copiilor, afectând într-o măsură ridicată dezvoltarea lor afectiv-emoțională ca viitori adulți.

Abuzul verbal al părinților dominatori poate fi de două tipuri. Fie aceștia  îşi pot acuza copiii că sunt proşti, buni de nimic sau urâţi; fie  pot să le spună că ar fi preferat ca ei să nu se fi născut. Există și forme de abuz verbal indirect, cum ar fi persiflarea constană, sarcasmul,  poreclele insultătoare şi remarcile subtil devalorizatoare. Aceşti părinţi ascund adesea  agresiunea asupra copilului sub masca umorului. Frecvenţa, cruzimea şi originea acestor glumea fac din ele acte abuzive. Copiii cred ceea ce spun părinţii lor şi aceasta îi marchează. Părinţii care fac glume repetate pe seama unui copil vulnerabil se poartă într-un mod sadic şi distructiv.

În acest mod, transmit copilului, ca mesaj relațional mai mult sau mai puțin direct,  că sentimentele acestuia nu au importanță, că el, ca persoană distinctă și autonomă în devenire, nu există, fiind afectată major imaginea de sine a acestuia.

Centrul universului copilului sunt părinţii, iar afirmațiile acestora reprezintă adevăruri indubitabile mai ales în perioada în care copilul încă nu  are formată o imagine coerentă și unitară asupra lumii sale interioare și exterioare. Dacă părinții spun tot timpul: „Tu eşti prost” sau  „Tu nu eşti bun de nimic”,  copilul va crede aceste afirmații ca făcând parte din identitatea sa. Un copil nu are încă la ce se raporta ca experiență de viață pentru a se putea îndoi de aceste declaraţii.

Interiorizarea opiniilor negative – adică schimbarea lui „tu eşti” în „eu sunt” – stabileşte fundamentul unei proaste stime de sine personale. Abuzurile verbale alterează imaginea de sine a copiilor  ca persoană capabilă, demnă de stimă, demnă de iubire. În plus, ele pot genera previziuni negative, realizându-se de la sine, a ceea ce va fi viaţa acestora în lume.

Psihoterapeut Cătălina Ioana DASCĂLU

* Articol publicat in Cotidianul Regional al Moldovei EVENIMENTUL Aici

Share this:
Share this page via Email Share this page via Stumble Upon Share this page via Digg this Share this page via Facebook Share this page via Twitter

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • Twitter
  • RSS

Leave a Reply

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Follow

Get every new post delivered to your Inbox

Join other followers